01.03.2013 - 01.04.2013 | Un blog cu și despre...Brașov!

27.03.2013

Comunitatea germana

Port german
In viata spirituala, culturala si economica a Brasovului populatia de origine germana a avut o influenta deosebita, constituindu-se ca un adevarat model de civilizatie.

Perioada in care colonistii germani au emigrat in Tara Barsei este greu de stabilit, din cauza lipsei de documente. Diploma Andreana din 1224 spune despre colonistii germani ca au fost chemati in Transilvania intre anii 1141 - 1162 de catre regele Geza al II-lea.
In 1211, din ordinul regelui Andrei al II-lea, au venit cavalerii teutoni sa colonizeze Tara Barsei. Ei au intemeiat pe teritoriul Brasovului de astazi trei asezari germane:
    - Corona in jurul Bisericii Negre
    - Martinsberg la vest de dealul Cetatuia
    - Bartolomeu in partea rasariteana a dealului Sprenghi

Cavalerii teutoni au ramas in Tara Barsei timp de 14 ani, cand au fost alungati tot de regele Andrei al II-lea pentru ca intentionau sa intemeieze un stat propriu.
Secolele XIV si XV sunt o perioada de progres si transformari pentru acesti locuitori ai Brasovului. De teama navalirilor turcesti se recurge la imprejmuirea orasului cu ziduri si turnuri de aparare. Multi scriitori afirma ca in acea perioada sasii locuiau intre zidurile cetatii si in Bartolomeu; celelalte etnii locuind in afara cetatii - in Schei romanii si grecii, iar in Blumana maghiarii.

Ocupatiile principale ale sasilor erau:
- mestesugurile (activitatea mestesugareasca era bogata si bine organizata, fapt dovedit si de aparitia in aceasta perioada-1424- a primului regulament de breasla. Cele mai vechi bresle erau breslele cojocarilor, aurarilor si cositorarilor)
 - agricultura (constituia si ea o ocupatie de baza; chiar si orasenii o practicau in ferme luate in arenda.)

La jumatatea secolului al XVI-lea, sub conducerea lui Johanes Honterus, se infaptuieste Reforma bisericeasca, in urma careia brasovenii sasi trec de la catolicism la religia evanghelica lutherana. Pe langa introducerea reformei religioase, Honterus a intemeiat o tipografie, o biblioteca, a editat prima harta a Transilvaniei - pastrata pana astazi - si a reorganizat invatamantul gimnazial. Scoala lui a atras multi elevi, nu numai din Transilvania, ci si din alte parti ale lumii. In amintirea lui se tine Sarbatoarea lui Honterus (Honterusfest), care este organizata la sfarsitul anului scolar.

In secolul XVIII, prin reformele iluministe ale imparatului Iosif al II-lea, ia sfarsit exclusivitatea sasilor de a avea imobile in incinta cetatii.

In secolul al XIX-lea, in viata economica a zonei, sasii ocupau o pondere importanta, atat in agricultura, care s-a modernizat, cat si in industrie, mai ales in industria usoara si alimentara. De asemenea ei au avut o retea de institutii de credit, Casa
generala de economii din Brasov (1835) fiind prima banca de pe teritoriul tarii.
Dupa unirea Transilvaniei cu Romania (1918) numarul sasilor se micsoreaza, multi preferand sa emigreze.

Perioada comunista (1945-1989) este pentru sasi un timp al marilor suferinte. Declarand toti sasii colaboratori ai hitleristilor, in ianuarie 1945 a avut loc deportarea unei mari parti a populatiei germane apte de munca in Uniunea Sovietica, pentru munca fortata.

In martie 1945 s-a infaptuit reforma agrara, astfel ca toate proprietatile funciare ale sasilor au fost expropriate, inclusiv casele cu tot inventarul lor, lipsind astfel populatia germana de baza ei seculara de existenta. in iunie 1948 a urmat nationalizarea industriei, prin care si industria saseasca a fost lichidata; tot in acest an prin reforma invatamantului, scolile germane au fost preluate de catre statul comunist. in anul 1950 s-a infaptuit nationalizarea caselor - in foarte mare parte ale sasilor.

O scurta perioada favorabila a fost la inceputul anului 1971, cand la Brasov s-a reinfiintat Liceul Johannes Honterus. Cu toate astea situatia lor, ca si a majoritatii populatiei, nu se inbunatateste, doar ca li se da voie sa plece in Germania
la rudele lor (ajunse acolo ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial). Reintregirirea familiilor are loc insa pe bani, astfel incat etnicii germani sunt, de-a dreptul, vanduti de statul comunist RFG-lui. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, in anii 1990 - 1991 are loc marele exod al germanilor din Romania, cand cea mai mare parte au parasit tara. Multi dintre ei n-au uitat locurile natale ale lor sau ale stramosilor lor si s-au implicat in diferite actiuni de sprijin pentru vechea lor patrie.


Centrul Cultural German Brasov
Strada Lunga nr. 31, etajul 1
www.kulturzentrum-kronstadt.ro

26.03.2013

Locurile „secrete” din Cetatea Făgăraşului vor fi deschise, de vineri, turiştilor

Cetatea Fagarasului
Mai bine de zece încăperi noi din Cetatea Făgăraşului, neamenajate niciodată pentru a găzdui expoziţii, vor fi deschise pentru vizitare publicului larg începând de vineri, când se va deschide o nouă aripă a Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat“. Printre noile încăperi care vor putea fi vizitate se numără Turnul Pestriţ, Turnul Negru, Sala Dietei. Totodată, vor putea fi admirate şi o serie de exponate, restaurate recent de muzeografii făgărăşeni sau care fac parte din colecţii particulare. De asemenea, o noutate care va fi pusă în practică cu ocazia acestei inaugurări este introducerea audio-ghidurilor în limbile engleză, franceză, germană şi maghiară pe care vizitatorii le vor putea utiliza.
Un alt lucru inedit este marcarea, pentru prima dată a spaţiului din cetate în care se presupune că ar fi funcţionat mecanismul de tortură „Fecioara de Fier“, despre care scrierile istorice din anul 1870 spun că ar fi fost montat într-o încăpere alăturată Sălii Dietei, mai precis în spatele fostului altar.

25.03.2013

CENTENAR la Busteni: “BO-BO”, cea mai batrana locomotiva electrica din tara, implineste 100 de ani

Intre anii 1899-2007, in incinta Fabricii de Hartie Busteni, judetul Prahova, a functionat PRIMA CALE FERATA ELECTRIFICATA DIN ROMANIA. Patronii fabricii, fratii Carol si Samuel Schiel, au cumparat pentru aceasta linie din Germania, intre anii 1900-1913, trei locomotive electrice de cale ingusta (ecartament 700 mm) care, dupa anul 1948 au devenit PROPRIETATEA STATULUI ROMAN, administrata de Fabrica de Hartie Busteni.
Acestea sunt PRIMELE SI CELE MAI VECHI LOCOMOTIVE ELECTRICE DIN ROMANIA. Prima locomotivă electrică din România poate fi văzută astăzi de publicul larg, expusă pe peronul gării din Buşteni, graţie iniţiativei şi efortului unor entuziaşti păstrători ai tradiţiilor oraşului, dar şi a Căilor Ferate Române, îi amintesc aici pe dl. Butnariu Leonard şi dl. Gigi Gavrilă.

Locomotiva tip BO-BO, fabricata in anul 1913 la AEG Berlin, are o lungime totală de 5.700 mm, o greutate de 3,5 tone, cu ecartament de 700 mm. Ataşat acestei locomotive este vagonul platformă, fabricat tot în 1913 la Berlin. Acesta are o lungime de 6.500 mm, o greutate de 4,5 tone şi este dotat cu frână manuală”.
P1200614
Locomotiva electrică şi vagonetul sunt componente originale ale trenului electric, iar expunerea lor pentru public a fost realizată cu ocazia reabilitării căii ferate Câmpina-Predeal
Au fost trei astfel de locomotive din care s-a păstrat doar una. Despre celelalte doua locomotive stim urmatoarele:

  • Locomotiva tip BO-BO, a fost fabricata in anul 1899 la Uzinele Orenstein & Kopel si modificata in anul 1966 in atelierul Fabricii de Hartie Busteni. Aceasta a fost ridicata la data de 28 iunie 1990 de la Busteni si transportata la Depoul Ciurel (Metrorex, Bucuresti), la initiativa Muzeului CFR Bucuresti si a unor membri ai TREN CLUB ROMAN Bucuresti (ing. Octavian Udriste – fost director Metrou Bucuresti, ing. Serban Lacriteanu – director la SNFM-CFR Marfa din Ministerul Transporturilor, ing. Mircea Dorobantu – Muzeul CFR Bucuresti). Locomotiva in greutate de aproape 2 tone, a fost depozitata initial in fata cladirii administrative a depoului – cu paza permanenta si portar – ulterior a  DISPARUT?!.
  • Locomotiva cu nr. 531/1907, fabricata in anul 1907 la AEG Berlin a fost instrainata de catre Fabrica de Hartie Busteni, iar in prezent se afla in apropiere de Deva, in comuna CRISCIOR, judetul Hunedoara, in incinta unor ateliere particulare care se ocupa cu exportul de locomotive si vagoane.
Ele tractau garniturile de tren industrial care circulau în incinta Fabricii de Hârtie din Buşteni, pe un traseu de cale ferată îngustă electrificată (ecartament 700 mm.) de mai bine de 5 km lungime. Locomotiva electrică a fost fabricată în anul 1913 de AEG Berlin (nr. fabricaţie 1524), are o greutate de 3.5 tone şi este echipată cu un motor de 50 CP care funcţionează cu curent continuu 250V. Locomotiva a funcţionat fără întrerupere 90 de ani, până în 2003.
Vagoneţii au fost produşi de aceiaşi firmă germană putând fi adaptaţi pentru diverse operaţiuni: transportul lemnului venit cu funicularul peste munte, de la exploaratea Brateiu la ”fierăstrău” (de unde şi numele cartierului situat mai sus de Hotelul Silva) unde era debitat şi cojit şi apoi la moara de pastă (acţionată hidraulic) unde era transformat în celuloză; transportul sulurilor de hârtie de la maşina de fabricat hârtie la secţia finisare, unde era tăiată şi devenea hârtie plană; transportul produselor finite din secţiile de producţie la rampă CFR din incinta fabricii sau transportul grelelor valţuri metalice din fabrică la atelierul de întreţinere, pentru a fi rectificate.



Pentru a trece din Fabricaţia 1 în Fabricaţia 2, trenul industrial traversa drumul naţional, blocând din când în când traficul, spre nemulţumirea conducătorilor auto, dar şi spre deliciul copiilor ce asistau veseli la manevrele cantonierului care, fluierând ca la fotbal, schimba macazul şi la cele ale frânarului, personaj extrem de important, cocoţat pe platforma ultimului vagon care agita mai tot timpul un steguleţ galben. În partea opusă, spre fierăstrău, trenuleţul urca şerpuit pe malul drept al pârâului Jepi, pe o linie din care câteva tronsoane se mai păstrează şi azi.
Deoarece produsele transportate (lemn, hârtie) erau uşor inflamabile, întreg traseul căii ferate era însoţit de o reţea proprie de hidranţi, cu guri de acces din sută în sută de metrii (vreo patru din ele se mai păstrează încă). Curentul electric care acţiona locomotiva era produs în incinta fabricii în una din cele cinci micro-hidrocentrale existente sau în centrala electrică acţionată cu abur provenit de la centrala termică, curentul fiind apoi transformat în curent continuu într-un post de transformare propriu. Parcurgând aceste date istorice, sunt o mulţime de lucruri care ne uimesc. Acum mai bine de 100 de ani, fraţii Schiell au introdus în fabrica din Buşteni un concept îndrăzneţ la acea epocă şi de actualitate azi: transportul intern pe cale ferată, folosirea pentru asta a energiei electrice şi mai departe producerea acesteia utilizând resursele naturale existente sau tehnologice proprii.









24.03.2013

Polițiștii brașoveni fac spectacol în Piața Sfatului!

Jandarmeria Brasov
Cu ocazia Zilei Poliției Române, Inspectoratul Poliției Județului Brașov vă invită la manifestările organizate cu acest prilej luni, între orele 10.00-14.00, în Piața Sfatului.
Activitatea polițiștilor va fi prezentată în cele șase standuri ale structurilor de prevenire, poliție rutieră, criminalistic, pirotehnic, arest și intervenție rapidă, alături de care vor mai organiza standuri cei de la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Județean de Jandarmi, Gruparea de Jandarmi Mobilă Brașov și Poliția Locală Brașov.
La ora 13.00, polițiștii Serviciului de Intervenție Rapidă vor prezenta o demonstrație cu modul de intervenție în misiuni specifice.
Cu ocazia Zilei Poliției Române, în acest an au fost avansați la termen 57 ofițeri și 103 agenți din IPJ Brașov, iar inspectorul de poliție Aurel Leonte, de la Secția 3 Poliție Brașov, a fost avansat înainte de termen la gradul profesional inspector principal de poliție. De asemenea, pentru merite deosebite în activitatea desfășurată, conducerea I.P.J. Brașov a recompensat cu plachete omagiale 10 structuri ale unității, 6 ofițeri și 5 agenți de poliție.

„Pianul călător“ revine la Brașov

Pianul calator
Mii de kilometri, zeci de mii de spectatori în săli şi milioane de ascultători virtuali prin radio, televiziune sau internet au participat la primele două ediţii ale turneului naţional Pianul călător, organizat de Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Accendo.
După cele 12 recitaluri din 2011, impresionantul turneu din 2012 ajungea la 22 de recitaluri şi concerte în 19 oraşe, pentru ca de această dată cea de-a treia ediţie a evenimentului, avându-l ca protagonist pe pianistul Horia Mihail şi desfăşurat între 24 martie şi 27 aprilie 2013, să însemne 15 oraşe din România şi Republica Moldova.
Program:

  • 28 martie, Braşov, Cercul Militar, Concert cu orchestra Filarmonicii Brașov
  • 29 martie, Braşov, Cercul Militar, Recital
Pianul călător nu este doar o metaforă, ci o realitate transformată într-o frumoasă poveste cu muzică de cea mai bună calitate, „istorisită” de pianistul Horia Mihail într-o lungă şi plăcută aventură artistică în 15 oraşe din România şi Republica Moldova.
Şi pentru că menirea acestui turneu de amploare constă în bucuria adusă melomanilor din întreaga ţară la concerte, dar şi în obiectivul generos de a dărui unui oraş pianul cu drept de folosinţă în următorii ani (pentru a încuraja alte evenimente muzicale de marcă), cel de-al treilea pian călător va avea destinaţia finală Tulcea, unde instrumentul va rămâne pentru următorii ani.
Repertoriul ales este integral Beethoven: Patetica, Sonata Lunii, Appassionata şi Concertul nr. 4 in Sol major pentru pian şi orchestră. Şi pentru că prietenii vechi nu se uită niciodată, Horia Mihail va merge să viziteze în 2013 şi primele două piane călătoare. Astfel, recitalul de debut al turneului va avea loc la Sânnicolau Mare (24 martie), oraşul în care, la finalul celei de-a doua ediţii a turneului, a rămas, în 2012, al doilea pian călător. Primul pian călător se va reîntâlni şi el cu pianistul pe 12 aprilie la Mediaş, oraşul în care a rămas în 2011

21.03.2013

Străzile din Centrul Braşovului vor rămâne în beznă sâmbătă seara

Brasov
Braşovul se alătură, şi în acest an, celor aproape 5.000 de oraşe din întreaga lume care vor participa la Earth Hour – cel mai mare eveniment internaţional care atrage atenţia asupra schimbărilor climatice, prin oprirea luminilor timp de o oră. Primarul George Scripcaru a luat decizia ca în acest an iluminatul public să fie oprit într-o zonă mult mai extinsă decât în anii anteriori. „Sperăm ca prin acest demers să reuşim să atragem atenţia cu privire la responsabilitatea fiecăruia dintre noi faţă de ceea ce se întâmplă cu planeta noastră, iar exemplu Municipalităţii să fie preluat în fiecare casă din Braşov”, a precizat primarul George Scripcaru.
Astfel, sâmbătă, în intervalul orar 20.30 – 21.30, iluminatul public va fi oprit pe următoarele străzi: Mureşenilor, parţial George Bariţiu, Republicii, Michael Weiss, Postăvarului, Politehnicii, Sf. Ioan, V. Wagner, Eroilor, N. Iorga, 15 Noiembrie – până în Centrul Civic, N. Titulescu, Dorobanţilor, L. Blaga, Matei Basarab, Neagoe Basarab, Negoiu, Karl Lehman,Olarilor, Mattis Teutsch. De asemenea, luminile vor fi stinse în Piaţa Sfatului şi în Piaţa Enescu, Curtea J. Honterus, în zona Rectorat, precum şi zona clădiri Primăriei Braşov, a Poştei, şi Parcul Titulescu.
Tot cu această ocazie, de la ora 19.30, Asociaţia Braşovul Pedalează, invită braşovenii la o tură cu bicicletele (decorate cu beţe fosforescente) prin Braşov. Plecarea va fi din faţa Camerei de Comerţ Braşov – strada Iuliu Maniu – strada Nicolae Iorga – Aleea După Ziduri – Parcul Gheorghe Dima – strada George Bariţiu – Piaţa Sfatului. În intervalul orar 20:30 – 22:00, după oprirea iluminatului public, în Piaşţa Sfatului va avea loc un mini spectacol cu biciclete, se vor aprinde lumânări, se va cânta la chitară, vor fi lansate lampioane luminoase.

20.03.2013

Cursuri de chirilică la Prima Școală Românească

Prima Scoala Romaneasca
Profesorul preot Vasile Oltean a avut o inițiativă inedită, dar care a avut un ecou deosebit în rândul elevilor de liceu din Brașov și Săcele. 150 de elevi s-au înscris voluntar la un curs gratuit în care învață alfabetul chirilic (o oră pe săptămână).
„Cursurile au început în octombrie, anul trecut, și vreau să vă spun că la această oră au ajuns să citească cursiv nu doar tipărituri, ci și manuscrise. La finalizarea acestui curs, toți absolvenții vor primi câte o diplomă, semnată de Mitropolitul Ardealului, dr. Laurențiu Streza, de șeful Inspectoratului Județean Brașov și de către mine, ca reprezentant al Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului“, a declarat pentru newsbv.ro prof. preot Vasile Oltean.

17.03.2013

Comunitatea israeliana

Comunitatea israeliana
Prezenta negustorilor evrei in Brasov este atestata inca din sec. XV, dar primii evrei s-au stabilit in acest oras in 1807. Comunitatea a fost infiintata in 1826, de catre primele 4 familii de evrei, care au capatat aprobare pentru a se stabili in Brasov, printr-un decret imperial.

Evreii pastreaza si aici trasaturile etniei; marea lor majoritate se indeletnicesc cu comertul si acorda o mare importanta educatiei, intemeind scoli precum cea confesionala condusa de Sigismund Steinhart (1860).

În 1877 s-a constituit la Brasov o comunitate evreiasca de rit ortodox (traditionalista) care si-a construit sinagoga din str. Castelului la numarul 64. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, sinagoga a fost devastata de catre legionari.

O a doua comunitate evreiasca, de rit askenazit, construieste cea de a doua sinagoga in Brasov. Lucrarile la impresionanta sinagoga, de pe strada Poarta Schei nr.27, incep in anul 1899 si se incheie in anul 1901, cand pe 20 august are loc inaugurarea.
La recensamantul din 1910/1920, populatia evreiasca a Brasovului numara peste 1.280 de persoane.

In preajma celui de-al doilea razboi mondial etnicii evrei sunt aproape 4.000 de persoane, pentru ca imediat dupa razboi, numarul lor sa creasca la 6.000 de suflete, ca urmare, in special, a evreilor refugiati din Moldova, Basarabia si Bucovina. Desi in Brasov exista o numeroasa populatie de origine germana si evidente tendinte antisemite, totusi, nu a fost pusa in pericol viata evreilor.

Evreii din Brasov nu au suferit ororile Holocaustului, au fost insa exclusi din viata publica, nu si-au mai putut trimite copiii la scolile de stat si au fost supusi la munca obligatorie. Aceste conditii, completate de degradarea continua a vietii in Romania, sub regimul comunist, au determinat o emigrare masiva, mai ales ca proclamarea independentei statului Israel (1948) oferea o buna ocazie.

Intoarcerea in Tara Sfanta are loc in valuri successive: anii 1951, 1956, 1964 si apoi, in continuare, in anii '70, '80, '90 au imputinat numarul evreilor din oras si imprejurimi.

Comunitatea mica de astazi are o prezenta activa in viata orasului mentinand, cu multa dedicare, traditia iudaica. In cadrul comunitatii functioneaza sinagoga (resfintita in septembrie 2001), un restaurant ritual, un cabinet medical si un serviciu de asistenta.

Conform site-ului comunitatii evreiesti din Romania www.romanianjewish.org, in Brasov locuiesc 281 de evrei, dintre care: 23 de persoane cu varste intre 0-15 ani, 46 de persoane cu varste intre 16-35 ani, 92 de persoane cu varste intre 36-60 ani, 120 persoane peste 60 ani.


Comunitatea Evreilor din Brasov
Strada Poarta Schei nr.27

0268 511867

11.03.2013

175 de ani de la primul număr al „Gazetei de Transilvania“

Gazeta de Transilvania
Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, Biblioteca Județeană „George Barițiu” și Inspectoratul Școlar al Județului Brașov organizează marți, ora 12.00, o conferință dedicată zilei de 12 martie 1838, dată la care apărea la Brașov primul ziar politic al românilor ardeleni, „Gazeta de Transilvania”, condus de George Barițiu și mai târziu de Iacob Mureșianu.
La eveniment vor participa specialiști ai Muzeului „Casa Mureșenilor” și ai Bibliotecii Județene „George Barițiu”. Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la apariția publicației brașovene și cu această ocazie muzeul, alături de Școala Generală nr.13, Școala Generală din Ghimbav, Colegiul „Andrei Șaguna” și Colegiul „Unirea” Brașov va realiza un ziar on line www.gazetatransilvaniei.ro, la care vor colabora elevi de la școlile amintite mai sus.



07.03.2013

PACT by Leo Iorga&Adi Ordean

PACT
Dupa 16 ani legenda reinvie -
Leo Iorga si Adi Ordean
revin cu un nou proiect!
Indragitul solist Leo Iorga va canta din nou alaturi de chitaristul, vocalistul si compozitorul Adi Ordean in clubul Times Brasov. Noul lor proiectul muzical se numeste PACT si se bucura de o componenta de legenda in istoria pop-rock-ului romanesc:



Leo Iorga - vocal
Adrian Ordean - chitara
Marian Mihailescu - chitara bass
Cristi Iorga - tobe
Alex Ardelean - chitara.
Noua formula interpreteaza atat o serie de piese noi, cat si hituri compuse de Adi Ordean si cantate de Leo Iorga intre anii 1988 si 1996, piese care va vor aminti cu siguranta de unele dintre cele mai frumoase momente ale adolescentei. Printre ele se numara: 'Toamna', 'Sa te gandesti la mine', 'Singur in noapte', 'Cine este tu, oare?', 'Cine-i vinovat' sau 'Ma voi intoarce'.
Leo Iorga si Adi Ordean au mai colaborat in trecut atat in trupa Compact, cat si in Schimbul 3. Ordean a compus unele dintre cele mai mari hituri Compact, cantate de Leo pe albumele 'Cine esti tu oare?' si 'Ma voi intoarce'. Ordean a mai activat si in formatiile Stereo, Riff sau Rosu si Negru, dar, cel mai important, duce mai departe mostenirea Compact impreuna cu partenerul sau de creatie si scena, Leo Iorga.

Evenimentul va incepe de la ora 19:00

Suport artisti 20 lei
* o data cu bratara vei primi un bon consumabil care iti permite sa bei un shot sau un longdrink la alegere
-----------------------------------------------

Rezervari la 0736 73 73 73

-------------------------------------------------
Accesul in locatie se face incepand cu ora 22:00 iar purtarea bratarii pe tot parcursul evenimentului este obligatorie.

Tradiţii şi obiceiuri moldoveneşti. Cum se bate nevasta, corect şi legal

Pravila lui Vasile Lupu

Există un stereotip, că moldovenii şi-ar bate nevestele aiurea (stereotip la care contribuie şi mass-media, prin răspândirea inconştientă a ştirilor despre aşa-numita violenţă conjugală). De fapt moldovenii îşi bat nevestele pentru că legea le permite acest lucru. Legea lor, cu denumirea
oficială 

"Carte romînească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeaţe cu zisa şi cu toată cheltuiala lui Vasile voivodul şi domnul Ţării Moldovei" din anul 1646.
La glava 23, pravila lui Vasile Lupu zice negru pe alb: 
"Poate să îndirepteze şi să cearte bărbatul pre muiare-ş şi încă să o bată când va fi cu vină, după deală ce va fi făcut şi atunce cu măsură, să nu o prea treacă, cu blîndeaţe, iară nu cu vrăjmăşie"*. Deci moldoveanul îşi poate bate nevasta, dar nu cu vrăjmăşie. 
Bine, mă veţi întreba, dar cum este bătaia cu vrăjmăşie? Tot legea ne lămureşte: "Fără de măsură şi cum nu să cade şi cu vrăjmăşie să cheamă bătaia cînd să face cu toiagul şi mai vîrtos când să va svărîma lemnul sau să facă cu acesta rane să margă sânge sau cînd o va lovi cu lemnul în obraz sau în cap"
Deci bătaia cu vrăjmăşie este de fapt bătaia cu toiagul, pe care nu ai
voie să îl rupi pe spinarea nevestei. De asemenea nu e voie să dai la cap şi la faţă (am discutat problema cu un moldovean contemporan, care mi-a explicat că în zona Bucovinei datul la faţă este considerat o mare prostie,citez: "este ca şi cum ţi-ai zgâria singur maşina").

Legiuitorul a vrut să aibă o precizie maximă şi de aceea a adăugat:
"De-ş va bate neştine muiarea cu pumnul sau cu palma nu să cheamă că iaste cu vrăjmăşie asupra ei, de o are bate cît de mult şi cît de des"*.
Deci cu pumnul sau cu palma poţi să dai oricât de mult şi de des

05.03.2013

Comunitatea Elenă Braşov




Comunitatea greaca
Braşovul, vechi centru multietnic şi multicultural, a avut de-a lungul timpului strânse legături cu grecii, cu istoria, cultura şi limba greacă, fapt demonstrat şi de documentele existente la muzeul Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului, în Arhivele Statului din oraş şi în alte locuri în care accesul nu este tocmai la îndemâna oricui.

Încă din secolul al XV-lea se menţionează existenţa unei şcoli cu predare în limba greacă, ai cărei elevi erau, în primul rand, copiii grecilor din cetate, cărora li se adăugau copiii negustorilor saşi, maghiari şi, ulterior, români. Limba greacă se studia şi în alte şcoli, însă contra cost, putându-se aminti că pentru o oră de limbă greacă se plăteau 20 de florini.
În secolul al XVIII-lea comercianţii greci care au poposit şi s-au instalat în vechiul oras al Coroanei (« Stefanόpoli », în limba greacă) au construit un spital, o şcoală, magazine şi locuinţe.
În anul 1730 în cetate nu exista decât o modestă capela ortodoxă, înfiinţată într-o casă închiriată în Târgul Boilor (la intersecţia străzii Diaconu Coresi cu Postăvarului), aparţinând şi fiind frecventată în exclusivitate de companiştii greci.
În anul 1778 compania grecească este pusă sub protecţie regală, depinzând direct de cancelaria imperială. Coloniştii greci capătă astfel o serie de privilegii, cum ar fi dreptul de a face comerţ liber, dreptul de a-şi alege singuri judecătorii şi juraţii în treburile coloniei, sunt scutiţi de serviciul militar, li se întăreşte dreptul de a avea în cetate un edificiu religios.
Din dorinţa şi necesitatea unei biserici ortodoxe pentru toţi credincioşii acestui rit, a început colectarea de fonduri pentru construirea unui lăcaş de cult ortodox.

Donatorul celei mai mari sume de bani şi considerat apoi şi ctitor principal al Bisericii Sfânta Treime a fost Panaiotis Hagi Nikos, un bogat negustor grec, mărturie stând şi plăcuţa incrustată cu numele său din interiorul cimitirului bisericii Sf.Treime, dar şi numeroase alte scrieri ale vremii. De asemenea, numeroşi alţi ortodocşi din cetate au contribuit la construcţia bisericii fie cu bani, fie cu mână de lucru.
În anul 1786 Magistratul aprobă construcţia bisericii, “dar numai în fundul grădinii, cu condiţia să nu se schimbe acoperişul casei, să nu se clădească turn şi clopot sau toacă ”, condiţiile fiind justificate de stăpânirea austro-ungară de atunci şi de catolicismul majoritar.
Astfel a început construirea lăcaşului ortodox în locul vechiului Târg al Cailor de odinioară, mai în spate aflându-se cimitirul, plasat pe locul fostului Ţarc al Măcelarilor.

Astăzi biserica Sfânta Treime, aflată pe strada G.Bariţiu nr.12 (intrarea făcându-se prin gang), este considerată monument istoric.
Arhitectura construcţiei este caracteristică secolului al XVIII-lea. Sprijinită pe zidul de apărare a cetăţii, este ridicată în formă de navă, din piatră şi cărămidă, cu acoperişul din ţigle ascuţite şi terminate sus în semicerc, cu bolţile interioare elegant curbate în arc frânt cu penetraţii, întreaga construcţie denotă unitate de stil şi compoziţie.
Faţada realizată în stil baroc adaptat locului prezintă bogate ornamente în stuc, reprezentând basoreliefuri de plante si flori.

În jurul bisericii şi şcolii greceşti s-au reunit mulţi oameni de cultură. Ultimul descendent al familiei Brâncoveanu (înmormântat în cimitirul bisericii Sfânta Treime – cunoscută de braşoveni ca Biserica Grecească) a petrecut la Braşov ultimii ani din viaţă, a avut strânse legături cu grecii din cetate şi fondul său de carte în limba greacă le-a donat Comunităţii de atunci.
Până la începutul celui de-al doilea Război Mondial, Comunitatea a continuat să susţină biserica şi şcoala.
Imediat după război, au început problemele care au determinat restrângerea treptată a activităţii grecilor, aceste probleme culminând cu confiscarea bunurilor Comunităţii, datorită politicii regimului, în anul 1976.
Nemaiavând drepturi şi din cauza condiţiilor cărora au fost nevoiţi să se supună, membrii Comunităţii şi-au încetat oficial activităţile, singurul loc unde se mai puteau întâlni rămânând Biserica.

În 1990, imediat după schimbarea regimului, a avut loc reînfiinţarea Comunităţii Elene. Membrii săi sunt formaţi din urmaşi ai vechilor comercianţi greci, greci care s-au aflat fără voia lor departe de patria mamă, Grecia, din cauza evenimentelor politice de după cel de-al doilea război mondial, dar şi din numeroşi filo-eleni.
În momentul actual, Comunitatea Elenă din Braşov,  îşi propune un singur deziderat: păstrarea cât mai nedistorsionată a dovezilor prezenţei grecilor in Braşov, păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi a limbii elene către generaţiile următoare de greci şi filo-eleni.
Comunitatea Elenă Braşov este parte integrantă a Uniunii Elene din România, organismul la scară naţională al tuturor  grecilor din România, reprezentat în Parlament de deputatul minorităţii elene, domnul Prof. Dr. Ing Dragoş Gabriel Zisopol.
Comunitatea Elenă îşi pune în aplicare ţelul desfăşurând o serie de activităţi de învăţământ şi cultural-artistice, după cum urmează:
  • cursuri de limbă greacă organizate pe patru nivele de studiu, de la grădiniţă, copii şcolari, adulţi începători până la avansaţi.
    Mai multe amănunte despre cursurile de limbă greacă găsiţi în secţiunea Curs de limbă greacă a site-ului.
  • cântec şi dans cu cele 4 ansambluri artistice:
    • Corul mixt de camera “Orféas”
    • Ansamblul de Dansuri Tradiţionale Greceşti “Efthimos”
    • Ansamblul de dansuri de copii “Luludάkia”
    • Grupul vocal “Diόnysos”
Comunitatea Elenă Braşov îşi doreşte ca, prin membrii săi de toate vârstele, să ducă mai departe valorile culturale, istorice şi artistice ale impresionantei civilizaţii greceşti, să realizeze un dialog între vechi şi nou, având ca finalitate expresia frumuseţii şi bogăţia diversităţii. Mai ales în această perioadă când iluzia globalizării atrage omenirea în mrejele sale, este cu atât mai important ca fiecare să ştie de unde provine, care îi sunt rădăcinile, pentru că, nu-i aşa, fără trecut (bine cunoscut şi asumat), nu există viitor, totul năruindu-se treptat sub plapuma ignoranţei.

01.03.2013

Libris va deschide cel mai mare depozit de carte din ţară la Braşov

Libris
Firma a investit 100.000 de euro într-un spaţiu în care va putea depozita peste două milioane de cărţi
Compania de retail şi distribuţie de carte Libris Braşov a investit 100.000 de euro în cel mai mare depozit de carte din România. Acesta va fi deschis în Braşov şi se întinde pe o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi, urmând a fi inaugurat la începutul lunii aprilie. Depozitul va fi dotat cu toată logistica – depozitare, aprovizionare, call-center, marketing etc.
„Momentan lucrăm cu un stoc de 25.000 de titluri – 300.000 de cărţi. Capacitatea viitorului depozit va fi de şase – şapte ori mai mare”, a spus Laura Ţeposu, director de dezvoltare al companiei. Acest lucru ar însemna că viitorul depozit va avea o capacitate de stocare de peste două milioane de cărţi.
„Stocul mult mai mare de carte şi organizarea fluxului ne va creşte cu mult capacitatea de livrare. Noul depozit este o necesitate impusă de numărul tot mai mare de comenzi online şi o premisă pentru dezvoltare. Vom avea cea mai mare diversitate – peste 35.000 de titluri pe stoc, disponibile în 24 de ore. La ora actuală nu există în ţară un depozit de carte cu o asemenea varietate de cărţi pe stoc”, a mai explicat sursa citată. Noul depozit va genera aproximativ 15 – 20 de locuri de muncă, peste cei 36 de angajaţi actuali.

Românii citesc
„Dovada că românii mai citesc este că în Braşov se va deschide un depozit de o asemenea amploare care va livra cărţi în toată ţara, dar şi în străinătate”, a spus Laura Ţeposu, precizând că 5% din comenzile de pe site-ul companiei – libris.ro – sunt venite din afara ţării.
„În ultimii 4 ani a crescut foarte mult comerţul online de carte şi comerţul online în general.Vânzarea de carte în librăriile firmei noastre a stagnat, dar nu a scăzut, ceea ce este totuşi un lucru bun având în vedere scăderea puterii de cumpărare a populaţiei”, a mai precizat sursa citată. .

Vor să crească afacerile cu 50%
Compania Libris Braşov, care furnizează cărţi şi pentru magazinul online eMag, mizează pe o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro anul acesta, în creştere cu 50% faţă de 2012. Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste două milioane de euro, în jur de 70% din business fiind generat de vânzările online. Compania are două librării în Braşov.
Distribuitorul de carte a început să dezvolte canalul de vânzare pe internet în mai 2009, iar în prezent pe Libris.ro sunt listate aproape 165.000 de titluri. Dintre acestea, în jur de 25.000 de cărţi sunt în limba română, pe stoc, iar restul sunt titluri în limba engleză, cu livrare în 15 zile. Comanda medie pe Libris.ro a fost anul trecut de circa 90-100 de lei.
Un pas important pentru dezvoltarea companiei pe online a fost făcut în 2011, de când Libris furnizează cărţile pentru eMag, cel mai mare retailer pe internet de pe piaţa locală. „Parteneriatul cu eMag a avut o contribuţie semnificativă în evoluţia firmei Libris, atât ca cifră de afaceri, cât şi prin ridicarea standardelor serviciilor care s-au reflectat automat şi în creşterea Libris.ro”, explică Ţeposu.

feed

FACEBOOK